Sursă: Monitoruldegalati.ro
Un nou studiu publicat în revista Human Brain Mapping relevă că aproape unul din cinci oameni suferă de misofonie, o afecțiune caracterizată prin reacții puternice la sunete obișnuite, precum mestecatul sau respirația zgomotoasă.
Citește și: Chirurgul Constantin Truș a operat două ore o pacientă cu 30 de kilograme de grăsime la Galați
Cercetarea, realizată de specialiști de la Institutul Neurologic din Montreal și Universitatea din Oklahoma, indică faptul că misofonia este asociată cu activitatea cortexului insular anterior, o regiune implicată în procesarea emoțiilor precum dezgustul și durerea. Această zonă face parte din rețeaua de saliență, responsabilă de identificarea stimulilor considerați importanți de creier.
Ce mecanisme cerebrale stau la baza misofoniei?
Pentru studiu, cercetătorii au analizat imagini de rezonanță magnetică funcțională de la 162 de adulți și au folosit date de la alte 777 de persoane pentru a estima severitatea simptomelor. Rezultatele au arătat că intensitatea reacției la sunete este corelată cu sincronizarea dintre cortexul insular anterior și regiunile cerebrale implicate în auz și mișcare.
- Misofonia afectează aproape 20% din populație
- Reacțiile sunt legate de activitatea cortexului insular anterior
- Se manifestă prin reacții intense la sunete precum mestecatul sau respirația zgomotoasă
- Simptomele variază de la forme ușoare la reacții severe
- Adesea, misofonia apare în asociere cu anxietate, depresie sau trăsături din spectrul autismului
Ce impact are misofonia asupra vieții persoanelor afectate?
Studiul sugerează că misofonia nu reprezintă o tulburare cu limite bine definite, ci un spectru de reacții, în care severitatea poate varia. În cazul formelor severe, reacțiile la sunete pot afecta semnificativ calitatea vieții și interacțiunile sociale ale persoanelor.
Autorii cercetării afirmă că înțelegerea mecanismelor cerebrale implicate poate ajuta la dezvoltarea unor terapii mai eficiente pentru cei afectați, precum și la identificarea mai clară a subtipurilor acestei afecțiuni.
Deși cercetarea a evidențiat legătura cu anumite regiuni ale creierului, specialiștii subliniază că mai sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica complet cauzele și pentru a găsi soluții de tratament adaptate fiecărui pacient.