Oficialii Ministerului Apărării Naționale (MApN) și ai Departamentului pentru Situații de Urgență au susținut vineri o conferință de presă pentru a explica incidentul de la Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, provocând un incendiu și rănind două persoane, o mamă și fiul acesteia de 14 ani.

Reprezentanții MApN au precizat că drona a fost monitorizată, însă nu a fost posibilă interceptarea în condiții de siguranță pentru populație. Conform generalului de brigadă Gheorghe Maxim, sistemele de supraveghere ale armatei au urmărit permanent spațiul aerian din zona de frontieră, unde au fost implicate în noaptea incidentului circa cincizeci de dispozitive de atac.

Potrivit oficialilor, dronele au vizat porturile ucrainene Reni, Orlivca, Chilia și Vâlcove, iar drona care a ajuns la Galați a fost descoperită la ora 1:46, la 19 kilometri est de Reni. Aceasta a intrat în spațiul aerian al României la ora 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, parcurgând circa 10 kilometri în spațiul aerian național.

De ce nu a fost doborâtă drona în condiții de siguranță?

Generalul Maxim a explicat că timpul extrem de scurt și riscurile pentru populație au făcut imposibilă interceptarea dronei. El a menționat că dronele de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse și viteze relativ mici, oferă un interval foarte limitat pentru identificare și decizie.

• Timpul de reacție pentru identificare și evaluare poate fi de doar câteva secunde
• Riscul de a produce efecte mai grave în cazul doborârii dronei deasupra unei zone locuite
• Resturile dronei pot cauza daune suplimentare și pot pune în pericol populația
• Intervenția riscă să genereze efecte mai periculoase decât impactul dronei în sine
• Siguranța cetățenilor și a infrastructurii a fost prioritatea principală

Ce înseamnă aceste incidente pentru securitatea națională?

Oficialii MApN au subliniat că nu este vorba despre un atac direct asupra României, ci despre efectele unui conflict aflat în apropierea granițelor. Ei au avertizat că Rusia reprezintă o amenințare pentru securitatea țărilor din zonă și că monitorizarea spațiului aerian rămâne o prioritate pentru autorități.

Reacțiile oficiale au venit în contextul în care situația de securitate în regiune continuă să fie tensionată, iar utilizarea dronelor în conflictele din apropierea frontierelor românești a devenit o realitate frecventă. Autoritățile române îndeamnă populația să fie vigilentă și să înțeleagă complexitatea deciziilor militare în astfel de situații.

În concluzie, decizia de a nu doborî drona a fost justificată de riscurile implicate și de monitorizarea constantă a spațiului aerian, pentru a proteja siguranța cetățenilor și a infrastructurii naționale.