Avocatul Poporului, Renate Weber, a depus sesizare la Curtea Constituțională a României împotriva Ordonanței de urgență 38/2026, care include Programul SAFE de înzestrare a armatei, adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură, fiind în funcție doar ca guvern interimar. În sesizarea, Avocatul Poporului susține că actul normativ contravine mai multor prevederi constituționale.
Citește și: Un gălățean de 66 de ani a fost prins cu plasă monofilament interzisă pe râul Siret
Printre motivele invocate se numără încălcarea art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la securitatea juridică, precum și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, se menționează că ordonanța nu a primit avizul Consiliului Legislativ, încălcând astfel procedura legală.
Controverse legate de legalitatea ordonanței SAFE
Sesizarea semnalează că, în contextul demiterii Guvernului Bolojan, Executivul interimar nu avea dreptul să emită ordonanțe de urgență, conform prevederilor legale. În plus, ordonanța vizează modificarea Legii 255/2010, pentru a reglementa regimul juridic al proprietății în scopul investițiilor de interes național.
- Guvernul interimar nu putea emite ordonanțe, conform Constituției și legislației în vigoare.
- Ordonanța vizează, în principal, regimul proprietății și investițiile în domeniul securității naționale.
- Actul normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Legislativ.
- Publicarea a avut loc după demiterea Guvernului, în condiții contestate.
- Se solicită verificarea constituționalității și legalității ordonanței de către CCR.
Impactul și reacțiile oficiale asupra ordonanței SAFE
Reacțiile oficiale și analizele juridice indică faptul că atacul Avocatului Poporului poate avea consecințe asupra validității ordonanței. În cazul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțional actul normativ, acesta va fi invalidat, iar procedura legală trebuie urmată pentru adoptarea unor măsuri similare.
De asemenea, această situație evidențiază controversele legate de modul de emitere a ordonanțelor de urgență în contextul schimbărilor politice din România. Până la decizia CCR, ordonanța rămâne în vigoare, însă cu semne de întrebare asupra legalității sale.
Autoritățile și experții juridici urmăresc cu atenție evoluția cazului, care poate avea implicații importante pentru legislația privind înzestrarea armatei și respectarea procedurilor constituționale.În final, această situație subliniază necesitatea respectării strict a cadrului legal în adoptarea măsurilor de interes național, mai ales în perioade de criză politică și guvern interimar.